Despre logo 2

Achitaţi fiind de datoria morală de a evidenţia câteva aspecte tehnice şi de fond, ne propunem să tratăm în continuare problema identităţii, raportându-ne în special la piaţa locală, nu doar pentru că este mediul în care activăm ci poate mai ales pentru că aici lucrurile sunt mai interesante.

 

România a trăit în ultima perioadă un salt cantitativ enorm, golul care trebuia umplut era foarte mare, a fost nevoie de case şi s-a construit fără niciun control, era loc de iniţiativă şi mulţi au îndrăznit. Fenomen foarte firesc, iar nu mai puţin firească este tendinţa următoare, în care începem să ne înscriem: de a pune ordine în lucruri. Dacă până acum s-a făcut pentru că nu exista şi orice era făcut era mai bun decât nimic, azi avem de unde alege şi ne orientăm spre calitate.

Care sunt, în acest context, exigenţele pentru design-ul de logo?
În multe situaţii, şi mai ales în cazul afacerilor mici şi în domeniul serviciilor, pare că identitatea vizuală joacă un rol foarte mic. Pare că de foarte multe ori simpla adaptare la funcţiune este suficientă. Mă refer aici ca un hotel de 5 stele să primească un nume scris cu litere elegante, un salon de frumuseţe să aibă o imagine feminină şi distinsă, etc. În alte cuvinte, un design de bun simţ face treaba în majoritatea cazurilor, şi atunci cum rămâne cu identitatea? Ce leagă un logo de o anume firmă?
Întrebarea capătă greutate şi prin prisma succesului site-urilor de crowd sourcing.
Crowd sourcing-ul presupune concursuri pe baza unui brief scris de client, pentru o anumită lucrare, în acest caz logo. Neajunsurile acestei forme de lucru sunt în special depărtarea de nevoile clientului şi până la urmă de identitatea sa, prin imposibilitatea de a discuta personal, şi deci oarecare neadaptare la temă. La nivel formal sigur că propunerile se înscriu încet-încet în tiparele impuse de – să-i spunem pe nume -  modă, şi deşi plăcute vizual, sunt generice.
Ce este şi mai descurajator este că se pot cumpăra logo-uri gata făcute. Înseamnă că cei care participă la concursuri nu aruncă munca la gunoi, iar clientul poate alege dintr-o listă vastă de logo-uri disponibile instantaneu. Iar ultimul aspect de menţionat este că un logo poate fi achiziţionat de mai multe firme.

 

Revenind deci la situaţia iniţială trebuie să întrebăm: este important ca un logo să fie făcut la comandă? Nu ar fi suficient să arate bine, chiar dacă e generic? Are ceva dacă îl foloseşte şi altcineva din altă ţară sau alt oraş?

În final, şi un asemenea logo şi-ar putea face treaba, dacă aşteptările nu sunt prea mari, dar cu riscuri. Dacă utilizatorul depistează frauda, va fi dezamăgit. Iar la nivel intern, rămâne de văzut, dacă cineva poate adopta o mască, ce nu i-a fost destinată.

Există aspecte subtile, care pot trece neobservate, cum ar fi dacă numele asociat forţat unui simbol prefabricat, dă o notă discordantă, dacă simbolul este folosit greşit, dacă numele nu se potriveşte cu font-ul sugerat. Se întâmplă des ca font-ul să fie personalizat, unele nume fiind o oportunitate extraordinară de a amesteca numele cu font-ul pentru un rezultat bun, şi mai ales propriu.
Dar şi dincolo de asta, sunt convins că asemenea artificialitate este de evitat. E mai greu de crescut un copil străin, decât unul propriu. Resursele de design nu sunt (cum poate s-ar crede) epuizate, logo-ul poate fi foarte personalizat, dacă asta se doreşte, ca apartenenţa să fie indiscutabilă.

Noi optăm pentru design personalizat, nu atât din considerente strategice, cât mai ales din nevoia acută de a da unei entităţi figura de care are nevoie pentru a constitui un întreg. Cred că în final chiar şi clientul va ajunge la esenţă, şi atunci va fi important ca aceasta să coincidă cu imaginea exterioară. Vom promova, deci, cât putem, sinceritatea, şi suntem convinşi că este calea cea bună, deşi poate părea, cel puţin momentan, cam idealist.